Evaluarea națională a hârciogului în Ungaria

2016.03.02. 13:51

Statutul european al hârciogului a fost studiat și discutat recent, totuși, în Ungaria nu au existat date la zi cu privire la densitatea și distribuția hârciogului. În mare parte a Europei, această specie este în declin, în timp ce în Ungaria există o densitate mare a populației, deși situația este ambivalentă: este o specie protejată chiar dacă local cauzează pagube semnificative. Acolo unde există hârciog, mai ales în zonele urbane, oamenii încearcă să-l eradice; acest lucru este permis în estul Ungariei până la data de 31 mai, conform unui articol al unei legi. 


Hârciog (foto: Cserkész Tamás)

În 2014, a debutat proiectul RAPTORSPREYLIFE cu scopul de a asigura sursa de hrană pentru acvila de câmp (Aquila heliaca) și șoimul dunărean (Falco cherrug), două specii de răpitoare periclitate din Ungaria și vestul României. În cadrul proiectului a fost realizat un studiu extensiv cu privire la hârciogi, care a dovedit că populații cu o densitate mare pot fi întâlnite în câteva locuri din Câmpia Panonică, deși au dispărut din mai multe zone cunoscute mai demult. De asemenea, s-a dovedit că aria de răspândire a hârciogilor s-a schimbat drastic și dinamic în ultimele decenii, specia a apărut sau și-a crescut populațiile în zone în care nu exista înainte, dar ar putea dispărea la fel de subit din vechile habitate. Mai mult, au fost detectate câteva „puncte fierbinți” unde densitatea populației a fost extrem de ridicată. Aceste locații au o importanță particulară în managementul și conservarea hârciogului. 

În zona Alföld a Ungariei, hârciogul a colonizat câteva sate, creând probleme noi și specifice. Localnicii încearcă să stopeze explozia populației chiar și în afara perioadei autorizate de legile naționale privind conservarea naturii. De altfel, hârciogii, la fel ca alte rozătoare sălbatice sunt potențiali vectori pentru o mulțime de paraziți și patogeni, care ar putea fi periculoase pentru animalele sălbatice și, indirect, pentru oameni. O problemă în plus este faptul că hârciogii din mediul urban nu sunt la dispoziția prădătorilor natural protejați (de exemplu acvila de câmp și dihorul de stepă), iar aceștia nu pot reduce numărul populațiilor de hârciogi, în timp ce prădătorii pierd o altă sursă importantă de hrană, după popândău. Așadar, problemele ridicate de hârciogii urbani trebuie  puse în discuție și adresate. Un plan de acțiune a fost pregătit în cadrul proiectului RAPTORSPREYLIFE pentru managementul problemelor mai sus menționate, incluzând translocarea hârciogilor urbani în ariile Natura 2000. În Ungaria, translocarea acestor specii nu a fost încă implementată, deci primele acțiuni de acest tip vor avea loc în lunile aprilie – mai. După translocarea pilot a hârciogilor urbani vor fi implementate și alte activități, cum ar fi o monitorizare paralelă (un studiu al hârciogilor pe teren în paralel cu analiza compoziției prăzii acvilelor cuibăritoare), realizată împreună cu cei de la BirdLife Ungaria în cadrul proiectului HELICON LIFE, dar și teste și analize parazitologice și virologice în cooperare cu alte instituții. 


Capcană de hârciog de modă veche dintr-o grădină (foto: Cserkész Tamás) 


Hârciog mort aruncat din grădină la discreția pisicilor (foto: Cserkész Tamás)